MUZEUL ETNOGRAFIC „GRIGORE PUPĂZĂ”

Comuna ARCANI, Judeţul Gorj

 

Pagina de început

Cuvânt înainte

 

Despre Arcani

Revista „Arcinna”

Revista „Glasul Jaleşului”

Albume de imagini:

Comuna Arcani

Imagini din muzeu

Impresii vizitatori

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Arcani, cutume străvechi

 

Arcani, localitate aşezată pe valea Jaleşului - conform documentelor scrise încă din vremurile întemeierii Ţării Româneşti - este certificată totuşi, prin siturile ei arheologice, cu mult înainte de aceste izvoare istorice. Vatră de românism, localitatea a jucat un rol important de-a lungul istoriei prin faptul că aici s-au păstrat dovezi indubitabile că pe cursul mijlociu al Jaleşului  aşezările omeneşti  au existat din vremuri imemorabile.  Satele aparţinătoare de Arcani, reprezintă pentru România un patrimoniu naţional care trebuie conservat deoarece el este sursa etnofolclorică doveditoare că nici popoarele migratoare în trecerea lor vremelnică peste teritoriul nostru, nici ocupaţiile străine nu au afectat elementul autohton.

Astfel, cum bine consemna reputatul om de cultură gorjean Ion Mocioi, lirica populară reprezentată prin vechile cântece de singurătate şi înstrăinare ale ciobanilor, se îmbină pe Jaleş cu vechile cântece de haiducie, de cătănie şi de oprimare socială, până la cântecul de lume şi de petrecere. Oltenii, ca toţi românii, cântă pretutindeni: la naşterea, la nunta sau la moartea omului, la nedei, la hramuri şi la hore, la sărbători şi la zile de muncă, la necaz şi la petreceri.

La Arcani se pot asculta balade vechi, gen muzical pe cale de dispariţie dar care abordează sute de subiecte. „Ghiţă Cătănuţă”, „Balada lui Corbea”, „Gruia lui Novac”, „Iovan Iorgovan”,  toate acestea reprezintând legende prozaice ale zonei subcarpaţilor getici dar primele supuse dispariţiei, în acest boom al mijloacelor mass-media.

 Aici întâlnim în plin relief, spectacolul nunţii, taina ei fiind dezlegată şi păstrată prin apoteozarea cununiei, legământ reprezentând un ritual sacru. Dansurile populare locale sunt cristalizate aici prin forme de mare valoare artistică. Ele au un specific naţional pronunţat, exprimând pregnant caracterul, temperamentul, iscusinţa, fineţea poporului nostru, vitalitatea sa. Horele şi sârbele, brâurile, învârtitele, haţeganele, tropotitele transilvane, dovedesc că zona este receptivă la fenomenele româneşti date de transhumanţă, că munţii n-au fost niciodată un obstacol în calea manifestărilor culturale, ale extinderii obiceiurilor şi tradiţiilor în tot arealul locuit de români. Cum, de altfel, nici Dunărea nu a reprezentat un obstacol natural în stare să stopeze „sârba sârbească” a „vlahilor” din Timoc.

În tot acest spectacol de o vivacitate rară, care conservă peste frontiere administrative românismul, Arcanii joacă un rol important. Muzeul etnografic ţărănesc din Arcani, primul de acest fel din ţară, înfiinţat în anul 1967 prin stăruinţa profesorului Grigore Pupăză,  este o încununare a meseriei de dascăl al satului, cu patriotism, dăruire, abnegaţie şi consecvenţă. Multe zile şi multă transpiraţie  i-au fost necesare bătrânului dascăl Pupăză pentru a înfiinţa muzeul ţărănesc din Arcani. In anul 1969, proaspăt absolvent de facultate, notam în „Cartea de onoare”  a muzeului: „ Am descoperit în acest colţ de pământ românesc nişte inimi ce freamătă. Am descoperit pasiuni care ne emoţionează. Vă mulţumim!”

Iată că acum, peste mai bine de cincizeci de ani, „Muzeul etnografic” al profesorului Grigore Pupăză dăinuie! Duce mai departe iniţiativa tatălui, profesorul de matematică Dan Pupăză şi el un animator cultural de excepţie. Cu bani proprii a îmbogăţit cu exponate muzeul şi a deschis acest site, ceea ce constituie o premieră în zonă. Nu pot decât să-l felicit din toată inima şi să îl asigur de tot sprijinul meu, ca prieten, fără nici o recompensă materială. Să fim uniţi şi animatori al fenomenului cultural de la sate  în aceste vremuri tulburi când ţara este condusă de o gaşcă economică iresponsabilă pentru care cultura şi sistemul educativ românesc nu reprezintă nimic.

Numai solidaritatea ne va putea ajuta să supravieţuim ca popor într-un teritoriu în care se experimentează de câtre actorii capitalului economic mondial cele mai  năstruşnice scenarii.

Nu este pentru prima dată în istoria noastră când ni se întâmplă un astfel de pocinog şi cum am supravieţuit de milenii, vom supravieţui şi de-acum înainte.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! 

 

La întâi ianuarie 2011,

Prof. Nicu N. Tomoniu, Tismana

 

 

 
Contact Muzeul Arcanipăreri, posta@muzeularcani.ro
  

 

Situl INTERNET  poate fi citit şi în alte limbi.

 

Share |

 

 

---

: . engleză, . franceză,  . germana, . italiana, . spaniolă, etc.

 

 

Adresa: www.muzeularcani.ro

 

---

 

Cititi ZIARELE de astazi: Clic aici 

Cum va fi vremea: Meteo dupa satelit

Programele posturilor TV: Clic aici

Ultimele rezultate de la Loteria Romana: Clic aici

 

---

Calendar azi:

 

---

Copyright © Muzeul Etnografic Arcani – Gorj

În parteneriat cu Fundaţia Tismana

Realizator site: Nicu N. Tomoniu