Strategia de dezvoltare durabilă a comunei ARCANI - 2014-2020.

 

DUPĂ MODELUL

 

Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Tismana 2014-2020.

Mulțumim pentru acest document al Dlui primar, Slivilescu Marian, Tismana !

În vol. II „Nicolae N. Tomoniu - Monografia orașului Tismana”, am preluat acest document din pag. noastră 87, până la pag. 117. Documentul nu este în integral la Tismana iar la com. Arcani, precizăm că documentul elaborat a fost sub îndrumarea experților: Marius Bulgaru și Daniel Peptenatu.

Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a oraşului Tismana se realizează în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităţii de planificare strategică la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale ale oraşelor din România”, SMIS 27520, proiect realizat în parteneriat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cu Asociaţia Oraşelor din România şi Asociaţia Secretarilor Oraşelor din România fiind co-finanţat din Fondul Social European.

 

Pagina de început

Cuvânt înainte

 

Despre Arcani

Revista „Arcinna

Revista „Glasul Jaleşului”

Albume de imagini:

Comuna Arcani

Imagini din muzeu

Impresii vizitatori

 

NOUTĂȚI : Anul 2018

Film la Arcani:

O NUNTĂ LA OLTENI

Mori cu ciuturi

FIȘA OBIECTIVELE TURISTICE la Arcani

FIȘĂ OBIECTIV TURISTIC

Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

 

NR. CRT. INFORMAȚII SOLICITATE DESCRIERE

1. DENUMIRE OBIECTIV

2. ADMINISTRATOR/PROPRIETAR Primăria Comunei Arcani

3. PERSOANǍ DE CONTACT Secretar primărie - Stroe Ana

 

4. DATE DE CONTACT: ADRESĂ, TELEFON, FAX, E-MAIL

Adresă: Comuna Arcani, judeţul Gorj, România Tel.: 0253.278.303 Fax: 0253.278.004 E-mail: primariaarcani@yahoo.com

 

5. ATESTARE ISTORICĂ

Localitatea Arcani este menționată pentru prima dată în Diploma Împăratului Sigismund din 28 octombrie 1428.

6. CĂI DE ACCES

Obiectivul este situat în comuna Arcani, judeţul Gorj.

Accesul se face din: 1. Bucureşti: E81/A1 – DN67 – DN 67D – DJ 672E;

2. Râmnicu Vâlcea: DN67– DN 67D – DJ 672E;

3. Târgu Jiu: DN 67D - DJ 672E;

 

7. CALITATEA CĂILOR DE ACCES, RECOMANDĂRI

5 - calitate foarte bună;

4 - calitate bună;

3 - calitate medie;

2 - calitate proastă;

1 - calitate foarte proastă, drum nerecomandat pentru autoturisme de oraş;

1. Din Bucureşti:_ E81- 5; _ DN 67- 4; _ DN 67D - 4; _ DJ 672E– 3

2. Din Râmnicu Vâlcea: _ DN 67 - 4; _ DN 67D - 4; _ DJ 672E – 3

3. Din Târgu Jiu: _ DN 67D - 4; _ DJ 672E – 3;

 

8. PRIMELE 5 OBIECTIVE AFLATE ÎN VECINĂTATE

Obiective aflate în vecinătate:

1. Centru de etnografie, folclor și artă populară Dobrița;

2. Centru de etnografie, folclor și artă populară Lelești;

3. Cheile Sohodolului;

4. Cula Cartianu-Cartiu;

5. Cula Cornoiu - Curtișoara;

 

9. DETALII OBIECTIVE DIN VECINĂTATE

1. Centru de etnografie, folclor și artă populară: Dobrița

Satul Dobrița reprezintă un amestec interesant de folclor,istorie și frumuseți naturale care nu trebuie ratat de către turiștii în căutare de locuri deosebite.

Adresă:Sat Dobriţa, comuna Runcu, judeţul Gorj;

Acces:_ Bucureşti: E81/A1 – DN67 – DN 67D – DJ 672C;

·                 Râmnicu Vâlcea: DN67– DN 67D – DJ 672C;

·                 Târgu Jiu: DN 67D - DJ 672C;

Sezonalitate: Obiectivul poate fi vizitat pe toată durata anului. Se recomandă vizitarea sa în intervalul aprilie-iunie, când temperaturile sunt favorabile drumețiilor și excursiilor.

2. Centru de etnografie, folclor și artă populară: Lelești

Comuna Lelești se remarcă prin puternicul caracter etnografic exemplificat în mod admirabil în cadrul Muzeului Sătesc de Istorie si Etnografie precum și prin numeroasele biserici de lemn de pe teritoriul comunei, înscrise pe Lista Monumentelor Istorice 2010, care pot fi vizitate și admirate de turiști.

Adresă:Comuna Lelești, judeţul Gorj

Acces:

·       Bucureşti: E81/A1 – DN67 – DN 67D – DJ 672D;

·       Râmnicu Vâlcea:

DN67– DN 67D – DJ 672D;

·       Târgu Jiu: DN 67D - DJ 672D;

Sezonalitate: Obiectivul poate fi vizitate pe tot parcursul anului. Se recomandă vizitarea centrului în luna mai, când se organizează Sărbătoarea Teiului și în luna august, când au loc manifestări dedicate Sfintei Maria.

3. Cheile Sohodolului Cheile Sohodolului, numite și „Canionul din Gorj”, ne oferă forme de relief surprinzătoare, peisaje în mijlocul cărora ne simțim imediat copleșiți de splendoare. Cheile sunt forme de relief spectaculoase cu care

județul Gorj se mândrește. Ele se înalță abrupt, domină tot în jur, formațiuni calcaroase, grote și peșteri brăzdează cheile.

Adresă:Comuna Runcu, judeţul Gorj;

Acces:

·                 București: E 81 – DN 67 – DN 67D - DJ672C;

·                 Râmnicu Vâlcea: DN 67 – DN 67D – DJ672C;

·                  Târgu Jiu: DN 67D – DJ672C.

Sezonalitate: Obiectivul este deschis publicului și poate fi vizitat pe tot parcursul anului. Se recomandă perioada de primăvară-toamnă datorită abundenței de viețuitoare care pot fi surprinse în mediul lor natural, dar și datorită vegetației specifice zonei Carpaților Meridionali.

4. Cula Cartianu – Cartiu Cula Cartianu este una din cele mai valoroase piese arhitecturale ale patrimoniului cultural național care datează din secolul VIII, fiind situată într-un cadru natural deosebit în satul Cartiu, Comuna Turcinești, Județul Gorj.

Adresă:Sat Cartiu, comuna Turcineşti, judeţul Gorj

Acces:

·                  Bucureşti: E81 – DN 67- E79 – DJ 664;

·                  Râmnicu Vâlcea: DN 67- E79 – DJ 664;

·                  Târgu Jiu: E79 – DJ 664.

Sezonalitate: Obiectivul turistic poate fi vizitat pe tot parcursul anului. Se recomandă vizitarea acestuia mai ales pe timpul verii, în perioada iulie-septembrie, când vremea este potrivită pentru drumeții și trasee turistice.

5. Cula Cornoiu - Curtișoara

Cula Cornoiu este una dintre principalele monumente istorice expusă la Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești din Curtișoara, o casă boierească înstărită, datând din primul sfert al secolului al XVII-lea.

Adresă:Cartier Curtișoara, oraş Bumbeşti – Jiu, judeţul Gorj

Acces:

·       Bucureşti: E81 – DN 67- E79 – DJ 665;

·       Râmnicu Vâlcea: DN 67- E79 – DJ 665;

·       Târgu Jiu: E79 – DJ 665.

Sezonalitate: Obiectivul turistic face parte din Muzeul Satului Gorjean de la Curtișoara secția de Etnografie și poate fi vizitat pe tot parcursul anului, zilnic de la 09.00-17.00 cu excepția zilei de luni. Se recomandă vizitarea lui toamna pentru a putea admira totodată și peisajele de pe valea Jiului.

 

10. FLUXURI TURISTICE

Conform Institutului Național de Statistică, în zona localității Arcani, din județul Gorj, în perioada septembrie 2012 – august 2013 s-a înregistrat un număr total de 90 turiști. Astfel, cel mai mare aflux turistic a avut loc în timpul lunii august. În acest interval, localitatea a fost vizitată de aproximativ 50 de turiști care au profitat de temperaturile potrivite pentru drumeții.

 

11. CONDIȚII CAZARE ȘI SERVICII EXISTENTE

Pentru cazare în perioada vizitării obiectivului, turiștii pot poposi în localitatea Arcani, din județul Gorj. Conform Institutului Național de Statistică în ceea ce privește posibilitățile de cazare ale turiștilor, în această localitate sunt înregistrate 2 unități de cazare, reprezentate de:

·       1 hotel;

·       1 pensiune agroturistică.

Acești operatori oferă un număr total de 57 de locuri de cazare, distribuite pe tipuri de unități astfel:

·       37 de locuri în hoteluri;

·       20 de locuri în pensiuni agroturistice.

În satul Sănătești, comuna Arcani există o păstrăvărie care poate fi vizitată de turiști.

 

12. DETALII DESPRE SEZONALITATE

Obiectivul poate fi vizitat pe tot parcursul anului. Se recomandă vizitarea centrului la finalul lunii martie, când turiștii pot lua parte la tradiția homanului.

 

13. DETALII DESPRE OBIECTIVUL TURISTIC

Comuna Arcani se remarcă prin puternicul caracter etnografic exemplificat în mod admirabil în cadrul muzeului tematic existent în comună, precum și prin tradițiile străvechi pe care localnicii încă le respectă.

Localizare

Comuna Arcani este situată în partea de nord –vest a județului Gorj, la 14 km de orașul Târgu Jiu. Din punct de vedere administrativ, comuna are în componență satele Arcani, Sănătești, Stroiești și Câmpofeni.

Istoric

În zona Arcani au fost găsite dovezi ale existenței aşezărilor omeneşti încă din epoca de piatră. Turiștii pot admira la muzeul din sat un topor şi un fragment de cuţit de piatră datând din această perioadă. Un alt topor din piatră descoperit pe raza comunei a fost studiat şi depus la Muzeul de Antichităţi din Bucureşti.

Cimitirul din epoca dacică din locul numit „La Morminţi” precum şi ruinele unei biserici feudale din acelaşi loc sunt dovezi pregnante ale existenței unor așezări în aceste locuri, aspect favorizat și de condiţiile prielnice vieții create de  ValeaRâului Jaleş, pe care recomandăm să le vizitați. La începutul organizării statale, valea acestui râu a reprezentat centrul Țării lui Litovoi, voievod din zona Olteniei în timp ce Judeţul de Jaleş, menționat în documentele epocii, îşi avea reşedinţa la Dăbăceşti pe Jaleş.

Localitatea Arcani este menționată pentru prima dată în Diploma Împăratului Sigismund din 28 octombrie 1428, prin care acesta dă în stăpânirea Tismanei şi a preotului Agaton mai multe sate, printre care şi Arcani, în acelaşi document menționându-se pentru prima dată şi judeţul Jaleş.

Etnografie, folclor și artă populară

Centrul de etnografie, folclor și artă populară Arcani se remarcă prin tradițiile specifice zonei pe care localnicii le-au moștenit din generație în generație și la care turiştii pot chiar lua parte.

Străvechea tradiție ahomanului se respectă anual în zona localității Arcani. Ziua, dar mai ales noaptea de 28 martie, au o semnificație deosebită pentru locuitorii din Arcani, cu această ocazie organizându-se o petrecere.

În timpul zilei se organizează ritualuri precum descântarea babei, căutarea homanului, aprinderea focului în pivniță sau fredonarea cântecelor tradiționale, iar noaptea oamenii se strâng pe dealurile din apropiere pentru a participa la petrecerea organizată. Conform obiceiului, fetele tinere trebuie să caute homanul, care potrivit tradiției ar avea efecte benefice  asupra celor care îl găsesc.

Vizitatorii centrului de etnografie, folclor și artă populară Arcani pot cunoaște mai bine istoria și folclorul zonei în cadrul muzeului sătesc din Arcani. Acesta a fost înfiinţat în anii ‘60, din iniţiativa profesorului Grigore Pupăză și este așezat din 1967 în spaţiul actual.

Clădirea muzeului are o vechime considerabilă, iar din 1996, cu prilejul renovării, a primit numelefondatorului său, Grigore Pupăză. Este situat în centrul comunei, alături de primărie, biserică, dispensar, farmacie, şcoală şi cămin cultural.

Muzeul din comuna Arcani este un element de patrimoniu naţional, reprezentând un ansamblu de creaţii umane, materiale şi spirituale, care prin valoarea lor subliniază identitatea culturală naţională.

Obiectele arheologice şi istorico-documentare expuse în cadrul muzeului sunt:

·       unelte, ceramică, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentaţie şi harnaşament, arme, însemne funerare;

·        mărturii materiale şi documentare privind istoria locală;

·        manuscrise, cărţi rare şi cărţi vechi, cărţi cu valoare bibliofilă;

·        documente şi tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărţi şi alte materiale cartografice;

·        obiecte cu valoare memorialistică

·        obiecte şi documente cu valoare numismatică, monede, decoraţii, insigne, drapele şi stindarde;

·        fotografii ;

·       instrumente muzicale;

·        costume bărbăteşti şi femeieşti.

În perioada 1967-1968 în urma colecţionării şi înregistrării unui număr mare de obiecte de patrimoniu, s-a impus o nouă organizare a modului de expunere şi prezentare a întregului material muzeistic. Astfel a fost organizat un sector documentar, un sector artistic

şi un sector al ocupaţiilor vechi, tradiţionale.

În prezent, colecţia ocupă 4 săli, numărând sute de documente, un sector numismatic, unul artistic și un sector al ocupaţiilor locale.

În incinta Muzeului din Arcani sunt organizate periodic lansări de carte, simpozioane și alte evenimente în cadrul cărora este prezentată bogăția folclorică a zonei prin doine, balade, legende, dansuri, datini şi obiceiuri.

Obiective culturale

Turiștii care aleg Arcani ca destinație de vacanță pot vizita obiectivele de patrimoniu care se regăsesc pe teritoriul comunei și anume:

·       Casa de lemn Elisaveta Raşoveanu, cod LMI GJ-II-m-B-09208, ridicată în satul Arcani la începutul secolului XIX-lea.

·        Casa de lemn Brădiceanu, cod LMI GJ-II-m-B-09391, amplasată în satul Stroiești care datează din secolul XIX.

 

14 FORMELE ȘI SURSELE DE POLUARE

a. Poluarea aerului

Activitățile turistice pot conduce la reducerea calității aerului. Astfel, în sezonul turistic când circulația se află la cote maxime se poate produce poluarea aerului prin gaze de eșapament emise de autoturismele turiștilor și numărul mare de autocare. Structurile de cazare și alimentație publică au un consum mai ridicat de energie și deci există o poluare produsă de centralele termice care deservesc stațiunile turistice.

b. Poluarea apei

Multe activități turistice nu se pot derula în lipsa unor resurse de apă, mai ales când este vorba de starea de igienă

și calitatea serviciilor oferite.

Consumul de apă calculat pentru fiecare turist este destul de ridicat atât în structurile de cazare cât și în cele de alimentație publică, prin urmare crescând volumul de ape uzate evacuate.

Poluarea apelor se produce și prin turismul neorganizat, în locuri situate pe malurile apelor, lacurilor sau în perimetrul apelor freatice cu caracter mineral, unde turiștii, prin gunoaiele lăsate, pot contribui la scăderea calității apelor de suprafață sau subterane.

Comportamentul turiștilor de a arunca oriunde gunoaiele, mai ales în lacuri, râuri curgătoare și ape marine crește concentrația de bacili coliformi care pot provoca diferite afecțiuni.

c. Poluarea solului

Această formă de poluare afectează mai ales prin extinderea amenajărilor turistice și de transport, care determină scoaterea din circuitul forestier și agricol a unor importante suprafețe (realizarea de parcări, stații de alimentare cu  combustibil etc.). Solurile sunt afectate mai ales de cantitățile de deșeuri solide care pot afecta calitatea lor.

d. Poluarea vegetației

Pădurile, prin faptul că reduc poluarea aerului, atenuează efectul de seră. Vegetația arbustivă și ierboasă naturală, prin varietatea speciilor componente, aduce o mai mare varietate peisajelor naturale.

Activitățile turistice pot determina degradarea vegetației existente – colectare lemn de foc pentru picnic, parcare direct pe iarbă, ruperea de specii valoroase ca suveniruri, campare haotică a corturilor etc.

e. Poluarea faunei

Extinderea amenajărilor turistice, circulația turistică intensă determină reducerea habitatelor naturale pentru multe dintre animalele sălbatice.

Comportamentul zgomotos al turiștilor are un efect negativ asupra mediului de viață al multor specii de animale.

f. Poluarea fonică

Activitățile turistice dețin mai multe surse care produc zgomote cum sunt cele produse de motoarele de pompare a apei, de lifturile mari de marfă, de instalațiile de aer condiționat, de aparatele frigorifice, de rampele de aprovizionare cu materii prime din structurile de alimentație publică, de câinii vagabonzi din jurul hotelurilor și a restaurantelor și de comportamentul necivilizat al multor turiști.

g. Poluarea luminoasă

Excesul de iluminat public noaptea nu numai că produce o cantitate mare de gaze cu efect de seră (4% din total), dar afectează sănătatea umană şi echilibrul ecosistemului.

Numeroasele spații de cazare existente contribuie la amplificarea acestui efect.

Lumina produce în localități efectul de „halou” – ceaţa portocalie prezentă deasupra oraşelor în timpul nopţii şi care blochează şi vizibilitatea aştrilor.

 

15. ALTE INFORMAȚII

Populația

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Arcani se ridică la 1.346 de locuitori.

 

Scrieţi conducerii Muzeul Arcani,
Daţi-vă cu părerea, posta@muzeularcani.ro
  

Inapoi la: www.muzeularcani.ro

 

---

 Cititi ZIARELE de astazi: Clic aici 

Prognoza vremii la INMH: Clic aici

Ultimele rezultate de la Loteria Romana: Clic aici  

---

Calendar azi:

 

---

Copyright © Muzeul Etnografic Arcani – Gorj

În parteneriat cu Asociația Semănătorul Tismana

Realizator site: Nicu N. Tomoniu